Propunere privind LEGEA SIGURANŢEI NAŢIONALE A ROMÂNIEI (LSNR)
organizare şi funcţionare a DIRECŢIEI GENERALE A SERVICIILOR DE INFORMAŢI (DGSI)
Realizată în baza Art. 74/4 din
Constituţia României,
protejată de O.S.I.M. şi ORDA
CAPITOLUL I Dispoziţii generale
Art. 2. Siguranţa naţională este realizată de CSAT şi DGSI, cu sprijinul cetăţenilor români
şi străinilor rezidenţi sau în tranzit, a mediilor de informare scrisă şi audiovizuala,
ca expresie a fidelităţii şi respectului lor faţă de România, ca parte integrantă
a Uniunii Europene, prin cunoaşterea intuitivă, prevenirea raţională şi înlăturarea
fermă a ameninţărilor interne şi externe ce pot aduce atingere valorilor prevăzute
la Art. 1 din prezenta lege.
Art.
3. Constituie atentat la siguranţa naţională faptele reale, cu dovezi
certe juridic, tehnico-științifice, operative, garantate prin aplicarea
programului operațional SIPOCA 54:
a) neimplicarea instituţiilor abilitate, a cetăţenilor români,
indiferent de funcţia deţinută în societate, pentru deconspirarea planurilor cunoscute
ce vizează suprimarea intereselor României, în relațiile cu ţările lumii, cu Uniunea
Europeană şi NATO în mod deosebit, cuprinse în Cap. I, II, III, IV şi V din prezenţa
lege;
b) activităţile care au ca scop direct sau indirect, provocarea unor
acţiuni violente, teroriste, război civil, înlesnirea ocupării militare străine,
aservirea faţă de o putere sau organizaţie străină pentru a săvârşi astfel de fapte
pe teritoriul şi în afară României, în zonele de interes legitim;
c) trădarea prin ajutarea inamicului în timp de război, în timp de pace,
prin susţinerea intereselor altor naţiuni în domeniile: economice, social politice,
militare, administrativ teritoriale, de orice natură care ar duce la destabilizarea
păcii sociale, la încălcarea prevederilor Art. 1 din prezenta lege;
d) producerea, deţinerea, utilizarea, comercializarea, transportul
armelor de orice natură, materiale inflamabile, toxice, bacteorologice, radioactive,
chimice, dăunătoare sănătăţii publice, fiinţelor vii, producerea, importul bunurilor
alimentare fără avizele de specialitate garanţii de utilizare, cu efecte distructive
asupra sănătăţii populaţiei, mediului înconjurător, prin votul unor legi sau regulamente
fără studiu de impact asupra fiinţelor vii din România.
e) neglijenţa privind protecţia bazelor de date secrete, a comunicaţiilor
instituţiilor de stat publice şi private de interes strategic naţional, neglijența privind aplicarea de către DGSI a
măsurilor de prevenire cuprinse în Art. 11.1 din prezenţa Lege;
f) neimplicarea instituţiilor abilitate pentru protecţia cetăţenilor
români şi străini aflaţi legal pe teritoriul României, în cazul atentatelor la viaţa
lor,
la sănătatea
lor fizică, psihică, la valorile lor morale şi materiale legal
deţinute, nerespectarea programului de instruire civică a electoratului
și a îndatoririlor cetăţeneşti, creştine, în familie şi societate,
tolerând
prostituţia, criminalitatea, afectând sporul demografic al populaţiei
naţiunii române,
fără a deferi cazurile justiţiei şi condamnarea
lor;
g) ascunderea identităţii şi intenţiilor reale a unei persoane
fizice sau juridice, în scopul infiltrări pe teritoriul României cu scop destabilizator
de spionaj, terorism, diversiuni în toate domeniile de interes strategic naţional,
a ordinei publice, social economice, tehnico-ştiinţifice, învăţământ, cultură, sport,
sănătate;
h) iniţierea, organizarea, sprijinirea în orice mod a acţiunilor
teroriste, rasiste, totalitariste, şoviniste şi separatiste care pot pune în pericol
sub orice formă integrarea în UE şi spaţiul Schengen, unitatea şi integritatea teritorială
a României, precum şi incitarea la fapte
ce pot periclita ordinea publică şi statul de drept;
i) neinformarea, informarea
trunchiată, declaraţii publice mincinoase, dezinformarea cetăţenilor şi factorilor
de decizie, blocarea conturilor şi a deconturilor financiar bancare pentru servicii,
lucrări publice, de stat şi private, ce pot genera conflicte sociale, blocaje economice
la nivel naţional, manifestaţii populare stradale de amploare, cu urmări grave;
j) atentate la siguranţa naţională
săvârşite cu dovezi certe, prin refuzul sau tergiversarea denunţării publice, prin
toate mijloacele de comunicare în masă, scrise şi audiovizuale, a actelor de corupţie, sabotaj, spionaj, mituire, şantaj,
blocarea demersului în Justiţie în scopul prescrierii faptelor şi salvări făptuitorilor;
k) neconstituţionalitatea legilor, votarea în Parlament fără
metodologie de aplicare, emiterea Ordonanţelor de Urgenţă Guvernamentală fără avizul
Curţii Constituţionale, nerespectarea rezultatelor validate a referendumurilor, mituirea, şantajarea alegătorilor,
neasigurarea condiţiilor de vot prin corespondenţa pentru românii de pretutindeni,
falsificare a datelor de identificare a alegătorilor, candidaţilor în alegeri, rezultatelor
votului în dauna intereselor cetăţenilor României, nerespectarea programelor şi promisiunilor electorale, jurământului de credinţă
depus cu mâna dreaptă pe biblie ca semn al credinţei creştine.
l) sustragerea valorilor din patrimoniul naţional, din orice
domeniu de activitate, din instituţii autorizate să le deţină după 22 decembrie 1989, înstrăinarea acestora către
persoane fizice şi juridice române sau străine naţiunii române, prin vânzarea sau
concesionarea pe termene ilegale în dauna intereselor României, nealocarea sau deturnarea fondurilor alocate
cercetării ştiinţifice, Instituţiilor de Stat şi Publice, cu efecte negative asupra
dezvoltării economiei naţionale;
m) furtul intelectual ştiinţific, literar, artistic, atitudinea
ostilă, violenţa fizică, verbală, comportamentală, în relaţiile interumane, în spaţii
publice, private, în familie, societate, Instituţii de stat şi publice, distrugerea
sau negarea simbolurilor naţionale ale României: drapelul, stema, imnul, eroii, personalităţile
celebre din artă, cultură, ştiinţă, sport, interzicerea
predării istoriei şi limbii române ca limba juridic oficială pentru toţi cetățenii
României, indiferent de etnie.
n) declararea naţionalităţii inexistente de ROM, pentru a-şi însuşi naţionalitatea
de ROMÂN, diversiune practicată în cazul săvârşirii unor abateri de la legile statului
în care trăieşte ca nomad, cu scopul afectării imaginii României în lume, prevăzut
la Art. 11 aliniat 2).
o) numirea cadrelor militare în funcții de comandă și a Demnitarilor de Stat şi Publici în funcţii de conducere, fără
aviz în baza
Art. 31 alineat b) anexa 3 (DGSI), refuzul privind instruirea
şi protecţia informativ-operativă permanentă, pentru cunoaşterea în totalitate şi în profunzime
a prevederilor prezentei legi a Siguranţei Naţionale a României şi a CONSTITUŢIEI în scopul prevenirii săvârşirii unor abateri morale sau materiale, cu sau fără premeditare, în timpul deținerii funcției.
Art. 4. Prevederile prezenţei legi, nu pot fi folosite în scopul
restrângerii sau interzicerii dreptului de apărare a unei cauze legitime garantate
de Constituţia României, cu excepţia cazurilor prevăzute la Art. 20 din prezenţa
lege.
Art. 5. Siguranţa Naţională a României este asigurată legislativ de Parlament, informativ-operativ
de Direcţia Generală a Serviciilor de Informaţii, coordonată de Preşedintele României
şi al Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, conform prevederilor Constituţiei României.
Art. 6. Organele cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale
a României sunt:
C.S.A.T sub comanda Prezidenţială,
DGSI sub comanda CSAT şi controlul legislativ al Comisiei Parlamentare de control
al DGSI.
Art. 7 Atribuţiile CSAT în domeniul siguranţei naţionale, în
baza Legii 415/2002 Cap. II Art. 4 litera i), sunt;
a) analizează modul în care sunt respectate prevederile legii
siguranţei naţionale, de către conducătorii Instituţiilor de Stat, Publice şi cetăţenii
României,
ca expresie a dragostei şi fidelităţii lor faţă de ţară, având ca baza de discuţie
raportul DGSI, prezentat anual în Parlament, în şedinţa de lucru lunară a CSAT şi
la cererea Preşedintelui României;
b) stabileşte principalele direcţii de activitate, aprobă măsurile obligatorii
pentru înlăturarea ameninţărilor prevăzute în prezenţa lege şi a oricărei ameninţări
neprevăzută pe plan intern sau extern, asigurând transparentă, sumele repartizate
de la bugetul de stat şi public necesare SIGURANŢEI NAŢIONALE, a informaţiilor reale
de interes public.
c) comunică Parlamentului în timp de pace său război, măsurile
stabilite de CSAT.
d) analizează încadrarea juridică fără dubii, a atentatelor
la siguranţa naţională, stabilind termenul limită în vederea judecării în regim de urgenţă,
a pronunţării deciziei definitive, în baza prevederii Legii 415/2002 Cap.II Art. 4
litera i), necesară deblocării actului decizional în desfăşurarea misiunilor informativ-operative
a DGSI, ca unic furnizor de informaţii în actul decizional la nivel naţional, în
timp de pace, calamitate sau război.
e) stabileşte oportunitatea şi modul de colaborare şi valorificare a informaţiilor care nu aduc
atingere Siguranţei Naţionale a României, dar prezintă interes pentru ţările prietene.
Art. 8. Atribuţiile DGSI în domeniul siguranţei naţionale sunt:
a) desfăşoară activitatea de informaţii pentru realizarea siguranţei
naţionale, din punct de vedere tehnic-operativ, în exclusivitate prin mijloace electronice
ONLINE, conform prevederilor Anexelor 1, 2, 3 la prezenţa lege, prin sursele SRI,
SIE, STS, SPP ș.a., finanţate de la bugetul public şi autofinanţare prin valorificarea
produselor tehnice-informativ-operative proprii, sub control Legislativ al CPC şi
tehnic al CSAT.
b) verifică, evaluează
şi avizează în scris candidaţii pentru susţinerea
examenului de atestare a calităţii de Demnitari de Stat şi Publici, instruieşte
informativ-operativ Demnitarii în timpul exercitării funcţiei (anexa 6 la LSNR).
c) DGSI își asigura dotarea tehnică din producţia proprie şi
import, resursele
umane selecţionate din rândul tinerilor cu cetăţenie şi naţionalitate româna, studii
superioare, verificaţi şi repartizaţi cu acordul CSAT.
Art. 9. Asigură la cerere şi preventiv, informaţii veridice,
accesul ONLINE nelimitat la informaţii din BDO şi BDC, Preşedintelui României şi
al CSAT, Comandant Suprem al armatei, cu confirmarea accesului în BDO şi BDC sub control
ORNIS.
Art. 10. DGSI asigura Preşedintelui Senatului şi Camerei Deputaţilor,
Prim.Ministru, Miniştrilor, Prefecţilor, Avocatului Poporului, accesul la informaţii
ONLINE în domeniu lor de activitate din BDO şi BDC, cu confirmarea accesării sub
control ORNIS.
Societatea Civilă SC, are acces
la BDC contra cost conform tarifelor DGSI cu aviz CSAT.
CAPITOLUL II. Măsuri de prevenire
Art. 11. În cazul iminentei
săvârşiri a unor fapte prevăzute în prezenta lege, DGSI va interveni în timp util
pentru stoparea săvârşirii lor.
Permanent
1. În cazul posibilei încălcări cu sau fără premeditare a prevederilor
prezenţei legi, DGSI va interveni operativ avertizând în scris persoana fizică sau juridică
în cauză, cu confirmare de primire a avertizării, solicitând organelor abilitate
cu respectarea CPP, autorizarea supravegherii de către DGSI şi pedepsirea vinovaţilor în cazul continuării
săvârşirii faptelor, prin dublarea pedepselor, în regim de urgenţă.
Permanent
2. a) Înterzicerea utilizării termenului ROM, întreprinderea diligențelor
către Guvernul Indian, cu sprijinul U.E. şi țării adoptive, pe baza cererii individuale
pentru redobândirea naţionalităţi de Indian, conform Art. 17, litera b) 6, din LSNR.
Permanent
b)
Cărțile de identitate și pașapoartele în România și U.E. vor menționa:
naționalitatea, cetățenii dobândite, cazier judiciar, boli incurabile
psihopatice.
3. a) Reţinerea şi internarea în regim de urgenţă în cămine a cerşetorilor
sau în OSPICII a bolnavilor psihici, stabiliţi de Autorităţile de resort medicale
la nivel judeţean şi naţională ca pericole, indiferent de formă de manifestare înjositoare
şi pericol social.
Permanent
b) Supravegherea de către instituţiile abilitate, a persoanelor fizice cu sau fără ocupaţie, fără posibilităţi materiale de întreţinere, consumatoare a oricăror produse stupefiante, halucinogene precum, alcool, droguri de orice natură, constituind pericole publice şi prin acordarea de ajutoare Comunitare nejustificate acestor zeci de mii de persoane fără acest drept, pentru a le subordona ca mase de manevre politice la nivel naţional.
Permanent
c) Investigarea în regim de urgenţă de către organele abilitate, privind devalizarea
băncilor, fondurilor de investiţii publice, de stat sau private în lei şi valută,
pe plan intern şi extern după 22 dec. 1989 şi în viitor, publicând valoarea daunelor,
făptuitorul, instituţia păgubită, modul de recuperare a valorilor bunurilor însuşite
Art. 3 litera l).
În regim de urgenţă.
d) Interzicerea numirii în
funcţii de stat şi publice, accesul la contractări şi finanţări din fonduri de stat,
publice şi externe, a cetăţenilor care au săvârşit fapte prevăzute la prezentul Art. 11, aliniat 3, litera c) de mai sus.
Permanent
e) Susţinerea prevederilor
anexei 6 şi 9 la LSNR, în scopul creării „ELITEI Demnitarilor de Stat şi Publici”
autentificaţi membri ai „Clubului Elitei” ca persoane juridice de interes strategic
Naţional, pentru participarea la alegerile locale, Parlamentare, Europarlamentare
şi Prezidenţiale, pentru funcţii de stat şi publice.
Permanent
f) Cunoaşterea şi aplicarea
obligatorie a prevederilor prezenţei Legi (LSNR), cu anexele: 1, 2, 3, 4, 5, 6,
7, 8, 9,10,11 şi 12, pentru descurajarea infracţiunilor de orice natură, restabilirea
păcii sociale, pentru prosperitate cu demnitate a naţiunii române, integrarea în
Spaţiul Schengen, promotor al noi ordine sociale, economice şi administrative.
În
regim de urgenţă
4. Încălcarea prevederilor
Art. 3 din prezenţa lege, cu acordul tacit al martorului faptelor şi făptuitorului,
pedeapsa dublată se aplică şi tăinuitorului.
Permanent
5. Antrenarea prin exerciţii periodice a sistemului de comunicaţii, transport, pază şi protecţie publică, intervenţii în caz de calamitate naturală, artificială, la nivel naţional, judeţ, oraş, comună, indiferent de condiţiile meteo şi teren, fără excepţii.
Permanent
Art. 12 În baza prevederilor Art. 2 din prezenţa lege şi a Art. 31 c) din Anexa 3 la LSNR, mediile de informare scrisă şi audio-vizuală, cu condiţia respectării cu stricteţe a prevederii prezentei legi, pot primi la cerere legitimaţii cu dreptul de observatori autorizaţi în domeniul supravegherii graniţelor, punctelor de trecere vamale; terestre, aeriene, maritime şi fluviale a călătorilor şi mărfurilor, pentru informarea permanentă a opiniei publice privind traficul uman şi material la frontierele României şi UE, ca dovadă a respectării deontologiei şi eticii profesiei de ziarist în slujba naţiunii române.
Permanent
Prevederile prezentului Art. 12,
vor fi cuprinse în viitoarea Lege a Presei din România.
Art. 13. La cererea procurorului care susţine o cauză în justiţie, se reia supravegherea de către DGSI, pentru elucidarea cazului, pe baza mandatului emis de judecător.
Permanent
Art. 14. Mandatul de supraveghere
emis de judecător conferă procurorilor şi DGSI, împuternicirea de a folosi toate
mijloacele de care dispun „fără a uza de mijloace de constrângere fizică, morală
sau materială asupra persoanelor supuse supravegherii” în scopul restrângerii libertăţilor
acestora, arestării preventive, înscenării unor fapte acuzatoare, în scopul afectării
imaginii lor publice.
Permanent
Art. 15, Cei care săvârşesc asemenea fapte descrise în Art. 14, prin ordine scrise sau verbale, cu premeditare, răspund penal, suportând daunele morale şi materiale produse persoanelor supravegheate.
Art.
16. Cetăţenii lezaţi de
faptele prevăzute în Art. 14, pot primi sprijin, în baza prevederii
Legii 35/13.03.1997 revăzută în sept. 2004, din partea Avocatului
Poporului până
la decizia definitivă şi irevocabilă a cauzei.
CAPITOLUL III.
Art. 17. Instituţiile de stat,
publice, persoanele fizice şi juridice private, orice cetăţean aflat legal pe teritoriul
României au următoarele îndatoriri şi drepturi;
a) - să acorde sprijinul necesar
la cererea organelor cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale, să pună la dispoziţie
datele ce le deţin în legătură cu obiective ce privesc siguranţa naţională, răspunderea
pentru păstrarea secretului informaţiilor primite revenind Serviciului Supraveghere
Informaţii (SSI) din DGSI.
b) - Instituţiile de Stat, Publice, persoanele fizice şi juridice private,
vor lua măsuri pentru înlăturarea pericolelor, prin aplicarea prevederilor legii
siguranţei naţionale în domeniul în care își desfăşoară activitatea, apelând
la DGSI, cât şi prin propuneri legislative în domeniul în care sunt specializaţi,
astfel;
1 - Parlamentul, cu drept legislativ,
decide, răspunde şi garantează prosperitatea cu demnitate a Naţiunii române ca membru
al Uniunii Europene şi NATO, prin legiferarea propunerilor instituţiilor cu drept
legislativ; Preşedinţie, DGSI, Guvern şi Justiţie, avizate prealabil de cel puţin
trei din instituţiile enumerate.
2 - pericole pentru siguranţa
naţională; degradarea morală, a sănătăţii şi ordinei publice a întregii societăţi,
impun în mod stringent măsuri coercitive, în regim de urgenţă prin;
3 - ŞCOLI de CORECŢIE de ARTE
şi MESERII pentru minorii delincvenţi condamnaţi;
4 - adulţii condamnaţi la închisoare,
cu executarea pedepsei prin muncă plătită în perioada executări pedepsei, în scopul platii întreţinerii
ca deţinut şi recuperarea sumelor imputate prin decizia definitivă şi irevocabilă,
în baza Art. 42 (2) din Constituţie, în construcţii civile, căi ferate și rutiere,
îndiguiri, înlăturarea urmărilor calamităților de orice natură, cât şi lucrări tehnico-ştiinţifice
teoretice şi practice, finalizate şi omologate în timpul detenţiei la domiciliu
sub control judiciar şi tehnic - operativ al penitenciarului, stabilit de Judecător.
5 - stagiul militar obligatoriu, de 2 luni pentru tinerii între 18 şi 25 de
ani, indiferent de profesie, sex, religie, etnie, pentru dezvoltare simţului
datoriei de cetăţeni apţi serviciului militar ca români patrioţi, viitori familişti
şi educatori ai generaţiilor viitoare.
6 - cetăţenii români de origine
Indiană, în baza prevederi Art. 3 lit.n, din LSNR, vor fi sprijiniţi în demersul
lor diplomatic, pentru recunoaşterea origini şi acordarea naţionalităţii de Indieni,
în scopul integrării în ţările adoptive în conformitate cu prevederile Cartei O.N.U
şi a Anexei 10 la prezenţa Lege privind migraţia lor în lume şi în ţările Uniunii
Europene.
7. – pentru protecţia bunurilor
materiale şi a persoanelor fizice sau juridice private, cetăţenii români vor apela
la serviciile Societăţilor Comerciale (PJP) conform prevederii cod CAEN 7460 şi
detectivilor particulari (DP), legal constituite, Anexa 2 la LSNR.
8. – persoanele juridice private
(PJP) cod CAEN 7460 şi detectivii particulari (DP), vor degreva DGSI de lucrări
de natură să protejeze persoanele fizice şi juridice private din punct de vedere
informativ-operativ, astfel competența DGSI
va fi exercitată asupra sectoarelor strategice de stat şi publice.
9. – PJP şi DP vor fi instruite
în activitatea lor, conform convenţiilor şi tarifelor DGSI.
Art. 18. Instituţiile publice,
persoanele fizice şi juridice private care deţin secrete de interes naţional, vor
întocmi programe proprii de prevenire a scurgerilor de informaţii, vor fi avizate
şi controlate de DGSI, răspunderea revenind conducătorului organelor, organizaţiilor
respective şi a reprezentantului DGSI.
Art.
19. Urmărirea penală a
infracţiunilor certe, prevăzute în prezenţa lege, se efectuează de
către procuror,
pe baza informaţiilor furnizate de DGSI, în baza mandatului emis de
judecător care
prevede privarea de libertate a făptuitorului pentru anchetarea,
întocmirea dosarului
penal şi trimiterii lui în judecată în regim de urgenţă, în baza
prevederilor art. 14 al CEDO și art. 1 din Declarația Universală a
Drepturilor Omului [„Toate ființele umane se nasc libere și egale în demnitate.”] pentru anchetarea, întocmirea dosarului și trimiterea lui în judecată în regim de urgență, procedeu aplicat și în cazul
demnitarilor de stat şi publici şi oricărei persoane fizice sau juridice inculpate.
CAPITOLUL IV. Sancţiuni
Art. 20. Atentatele la Siguranţa
Naţională a României săvârşite fără dubii, cu dovezi juridice ferme, nu se prescriu, nu beneficiază de prezumţia
de nevinovăţie, se pedepsesc conform prevederilor acestui Cap. şi a CPP, în regim
de urgenţă.
Tentativa
se pedepseşte
Hotărârile privind anularea
definitivă şi irevocabilă a unor drepturi de către Preşedinte, Parlament, Guvern,
Justiţie şi alte instituţii autorizate, pe baza unor documente falsificate sau motivaţii
ilegale, vor fi soluţionate prin repunerea retroactivă în drepturi a persoanelor
fizice sau juridice nedreptăţite şi deferirea celor vinovaţi justiţiei, în regim
de urgenţă.
În cazul faptelor prevăzute la Art. 3 litera j) Cap. I, se suspendă provizoriu autorizaţia
de funcţionare sau definitiv în caz de recidivă a refuzului informării prin presa
scrisă şi RTV.
În cazul furturilor şi distrugerilor materiale cu premeditare sau neglijenţă, din domeniile publice, răspund penal şi material făptuitorii, prin confiscare şi valorificare a bunurilor lor materiale, iar în cazul făptuitorilor necunoscuţi, răspund cei vinovaţi din Prefecturi, Primarii, Consilii şi Politii Locale, prin penalizări salariale sau valorificarea bunurilor lor materiale echivalente pagubei.
Tentativele
se pedepsesc
Art. 22. Cadrele militare, care au săvârşit cu premeditare fapte prevăzute în Art. 3 din prezenţa lege, sunt pedepsite după caz cu: retrogradarea în funcţie, grad, trecerea în rezervă, deferiţi justiţiei, pasibili de pedeapsă conform NCPP.
Tentativa se pedepseşte
CAPITOLUL V. Dispoziţii finale
Art. 23. Informaţiile casate,
rezultate din activitatea DGSI, din BDC, sunt informaţii publice în baza Legii accesului
la informaţii 544/2001, accesibile CNSAS, PJP, DP, MMII şi SC Anexa 2 la LSNR, contra
cost conform tarifelor aprobate de DGSI, cu respectarea prevederilor Regulamentului
Consiliului Europei privind protecţia datelor personale nr.45/2001
Art. 24. Personalul DGSI se
compune din cadre militare active, cu excepţia Directorului General, propus de Preşedintele
României în funcţiune, aprobat prin votul majorităţii simple a celor prezenţi în
şedinţa Parlamentului, trei Directori Adjuncţi selecţionaţi şi propuşi de noul
Art. 25. Cadrele militare care
îndeplinesc funcţii tehnice-informativ-operative vor fi selecţionate pe criteriile:
studiilor de specialitate prevăzute în capitolul I Art. 8 c) nivelului inductivităţii,
raționabilității şi fermităţii caracteristice
candidaţilor pentru aceste funcţii.
Cadrele militare active care îndeplinesc funcţii informativ-operative
şi lucrează în program prelungit, de noapte şi sărbători legale, vor beneficia de
un spor de vechime de o jumătate de an pentru fiecare an de muncă în aceste condiţii,
la calcularea pensiei.
Art. 26. Cadrele militare şi
civile care au acces la informaţii secrete, vor respecta jurământul depus la trecerea
sub comanda DGSI, nu vor face parte din organizaţii cu caracter politic sau subversiv,
nu vor divulga secrete profesionale dobândite în timpul activităţii şi după trecerea
în rezerva cu excepţia atentatelor iminente la siguranţa naţională a României prevăzute
în Art. 27 din prezenţa lege.
Art. 27. Cadrele militare şi
civile care au acces la informaţii secrete, vor denunţa iminenta săvârşirii atentatelor
la Siguranţa Naţională a României în timpul activităţii, prin rapoarte scrise adresate
conducerii în ordinea ierarhică succesiva până la Preşedintele CSAT, participând
în timpul activităţii şi la procese juridice desfăşurate în Tribunale Militare,
cu condiţia respectării prevederilor Art. 26 din prezenţa lege.
Cadrele militare şi civile,
vor înainta rapoarte pentru soluţionarea unor conflicte de serviciu, personale,
comandantului imediat superior celui cu care sunt în conflict, până la nivelul cel
mai înalt în funcţie în stat, până la soluționare.
Art. 28. Prezenţa lege şi Constituţia
României, vor fi aduse la cunoştinţa tuturor românilor în vederea cunoaşterii îndatoririlor
şi a drepturilor lor ca cetăţeni, precum şi cetăţenilor rezidenţi aflaţi legal pe
teritoriul României.
Prezenta lege şi Constituţia
României, vor fi incluse în programa Ministerului
Învăţământului ca materie de studiu pentru tinerii care au împlinit 14 ani indiferent
de etnie, credinţă, sex sau opțiune politică.
Prezenta lege este concepută prin reconsiderarea prevederilor
Legii 51/1991,14/1992 şi a celorlalte Legi şi Dispoziţii cu trimitere la Siguranţa
Naţională a României impusă de necesitatea integrării României în Uniunea Europeană,
în Tratatul Atlanticului de Nord, în Spaţiul Schengen, cu o nouă clasă conducătoare
atestata ca demnitari (Anexa 6).
Art. 29. La data intrării în
vigoare a prezenţei legi, se abroga Legea Sâg.Naţionale 51/1991, Legea de organizare
şi funcţionare a SRI 14/1992, Legea SIE 1/1998 şi orice dispoziţie contrară prezenţei
legi.
1 - Anexele la prezenţa propunere
de lege, privind schema de organizare, funcţionare şi metodologia de aplicare, vor
fi publice după votul Parlamentului, promulgate şi comunicate în Monitorul Oficial,
în conţinut regăsindu-se şi propunerile calificate în sensul creşterii forţei coercitive
a legii, rezultate în urma dezbaterilor publice şi Parlamentare.
2 - Prezenţa Lege va fi adaptată conform prevederilor Anexei 4 la LSNR, pe toată
perioada exerciţiului de simulare, implementării şi funcţionarii concomitent
cu Legile în vigoare, timp de cca. 30 zile pe plan intern şi extern, este perfectibilă
numai în sensul creşterii forţei coercitive
a prevederilor
prezenţei propuneri, până la perfectă adaptare a personalului
şi logisticii, cu menţiuni incluse în actul adiţional la prezenţa lege,
încheiat
la sfârşitul perioadei de simulare şi intrării în vigoare a prezenţei
legi, cu efect retroactiv conform articolului 15(2) din Constituție.
Definiţie; Tehnica-operativă (TO), reprezintă totalitatea mijloacelor
şi metodelor utilizate pentru; obţinerea, verificarea, clasificarea, analizarea,
sintetizarea, transmiterea informaţiei factorilor de decizie în timp util, cu confirmarea
primirii, utilităţii şi utilizării informației.
Proiectat; Lt.Col.(r) Dumitru
Prichici
Proiect protejat de legea 8/1996,
ORDA şi OSIM.