Comunicat de presă

 

24.07.2006

 

Astăzi, 24 iulie a.c., a avut loc, la Palatul Cotroceni, şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, la care au participat primul ministru Călin Popescu Tăriceanu, ministrul de externe, Mihai Răzvan Ungureanu, ministrul de interne, Vasile Blaga, ministrul Apărării Naţionale, Teodor Atanasiu, ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, ministrul Justiţiei, Monica Macovei, şeful Statului Major General, Eugen Badalan, foştii şefi ai SRI şi SIE, Radu Timofte şi Gheorghe Fulga, prim adjunctul SRI, Florian Coldea, directorul adjunct SIE, Silviu Predoiu, precum şi consilierii prezidenţiali Sergiu Medar, Ştefan Deaconu şi Adriana Săftoiu.

Principalul punct pe ordinea de zi, în cadrul şedinţei CSAT, au fost aspecte referitoare la demisia celor doi directori ai Serviciului Roman de Informaţii şi Serviciului de Informaţii Externe.

Preşedintele Băsescu a informat CSAT că, în momentul de faţă, din cauza contradicţiei dintre Constituţie şi Legea de funcţionare a SIE, numirea şefului SIE nu este posibilă.

Şeful statului a semnalat că legile Siguranţei Naţionale, cu accent pe Legea nr. 14/1992, care vizează funcţionarea SRI, Legea 1/1998, care vizează funcţionarea SIE, şi Legea Siguranţei Naţionale nr. 51/1991 nu mai corespund nevoilor de securitate naţională ale României. „Cu această ocazie, am rugat Guvernul să accelereze procesul de transmitere către Parlament a pachetului de legi care vizează siguranţa naţională”, a declarat preşedintele Băsescu, apreciind că, în baza unei legislaţii din anii 1991, 1992 sau 1998, nu se mai poate face faţă ameninţărilor la adresa siguranţei naţionale şi a cetăţeanului.

„În acest context, am informat CSAT că nu voi face nominalizarea directorilor SRI şi SIE până când nu vor fi adoptate în Parlament legile Siguranţei Naţionale şi pusă în acord legea SRI şi SIE cu Constituţia şi cu pericolele reale, care se constituie în ameninţări la siguranţa naţională şi la siguranţă cetăţeanului”, a spus şeful statului. Preşedintele Băsescu a adăugat că, în funcţie de conţinutul acestor legi, rezultat prin votul din Parlament, va adopta o decizie cu privire la desemnarea directorilor celor două servicii, considerând că va fi nevoie de tipuri diferite de directori ai serviciilor pentru fiecare dintre cele două variante ale legislaţiei.

Şeful statului a reamintit faptul că legislaţia propusă la începutului acestui an viza demilitarizarea, că o ultimă etapă în procesul de reformare a serviciilor de informaţii româneşti, şi creşterea atribuţiilor în ceea ce priveşte supravegherea persoanelor susceptibile de a atentă la siguranţa naţională.

De asemenea, preşedintele Băsescu a apreciat că dezbaterea publică, ce a urmat trimiterii către Parlament, după şedinţă CSAT din luna februarie, a proiectelor de legi aflate şi acum în discuţie, a fost una „incorectă”, prin faptul că a accentuat că aceste legi sunt îndreptate împotriva a 22 milioane de romani: „Vreau să precizez, încă o dată, că proiectele de legi, cu destule deficienţe, dar care întăreau capacitatea structurilor de siguranţa naţională în lupta împotriva celor care fac acte care afectează siguranţa naţională şi a cetăţeanului, vizau numai pe aceia care încălcau legea şi nu pe cei 22 de milioane de romani sau nu pe cetăţenii cinstiţi ai ţării.”

Şeful statului a considerat că această dezbatere „nu a fost decât o motivaţie de discreditare, pe de o parte, a Instituţiei Prezidenţiale, iar pe de altă parte, o motivaţie de a amâna introducerea unei legislaţii adaptate la realităţile zilei de astăzi, de a întârzia creşterea eficienţei instituţiilor statului în lupta împotriva terorismului, a criminalităţii economice, a criminalităţii transfrontaliere.”

Preşedintele Băsescu a atras atenţia că, „după ce s-au făcut toate incriminările cu putinţă şi cei care apăreau la televiziuni păreau a şti exact ce trebuie făcut”, până la urmă, în şase luni, aceste proiecte de lege nici măcar nu au fost promovate în formă dorită de aceştia.

În context, şeful statului a amintit că în luna februarie a oferit aceste proiecte comisiilor de specialitate, afirmând că trebuie perfecţionate: „S-a organizat un frumos show televizat, iar în CSAT-ul din aprilie le-am transmis Guvernului; s-au organizat din nou mese rotunde şi show-uri, iar astăzi nu avem legislaţia de care avem nevoie pentru a răspunde ameninţărilor la adresa siguranţei naţionale şi a cetăţenilor”.

Preşedintele Băsescu şi-a afirmat speranţa că, o dată cu trecerea prin Parlament a legilor Siguranţei Naţionale, se va înlătura atavismul dublei sau triplei atribuţiuni. Preşedintele a explicat că într-un caz, cum este cel al lui Zaher Iskandarani sau al lui Omar Hayssam, după actuala legislaţie, niciunul dintre cele trei servicii cu atribuţii în zona antiterorismului nu ştie dacă un alt serviciu a primit din partea procurorului sau a judecătorului mandat să supravegheze un om aflat în libertate. „Într-o asemenea situaţie de disipare a atribuţiunilor este clar că suntem în situaţia în care instituţiile statului nu pot fi eficiente. Situaţii ca cea a lui Zaher Iskandarani şi a lui Omar Hayssam care vizează mare criminalitate economică sau terorism mai sunt 74, în momentul de faţă, cu oameni care au fost arestaţi şi puşi în libertate şi serviciile nu au mandat de supraveghere asupra lor”, a afirmat şeful statului.

Al doilea punct al ordinii de zi l-a constituit propunerea Preşedintelui ţării privind desecretizarea Arhivelor Dunărea. În cadrul şedinţei, şeful statului a propus ca CSAT să solicite Arhivelor Statului desecretizarea dosarului Dunărea pentru a facilita accesul la arhivă economică ce reuneşte aproximativ 680 de dosare care au fost predate anterior de către SIE. „CNSAS-ul, dacă are nevoie să se documenteze şi în acesta arhivă, poate să găsească răspunsurile de care are nevoie”, a adăugat preşedintele Băsescu.

În aceeaşi şedinţă, la propunerea Preşedintelui, CSAT a stabilit că toate dosarele care se afla la categoria dosare de securitate naţională, aparţinând unor oameni politici de la nivel parlamentar până la nivel de consilier local, să fie desecretizate. „Din acest punct de vedere, SRI aşteaptă delegaţia CNSAS, în zilele ce urmează, pentru a fi predate”, a subliniat şeful statului.

Întrebat de către reprezentanţii mass-media dacă cunoaşte informaţii despre împrejurările în care Omar Hayssam a părăsit ţara, Preşedintele a asigurat că dacă ar fi deţinut informaţii le-ar fi făcut publice, pentru că astfel s-ar fi putut identifica vinovaţii în cazul dispariţiei lui Omar Hayssam. „Vă rog să nu confundaţi Instituţia Prezidenţială nici cu o instituţie care are atribuţiuni de urmărire, nici cu o instituţie care are atribuţiuni de a judeca. Am văzut că s-a stabilit astăzi la Parlament să se constituie o Comisie. Personal văd că este o formidabilă zvonistică şi toată lumea ştie exact, doar serviciile nu”, a precizat şeful statului.

În context, Preşedintele a ţinut să sublinieze că a apreciat reacţia şefilor celor trei servicii de informaţii care au demisionat, „Aş vrea să fac o corecţie faţă de o afirmaţie făcută astăzi. În momentul în care le-am spus că în cazul Omar Hayssam nu am încredere în activitatea serviciilor pe care le conduceau au demisionat, ceea ce nu înseamnă că în activitatea lor nu au făcut lucruri bune. Modul meu de a fi este că atunci când o structură a statului face un lucru bun să-mi manifest mulţumirea şi atunci când o structură a statului greşeşte să sancţionez public şi greşeala”, a arătat preşedintele Băsescu.

 

 

Departamentul de Comunicare Publică